- Trans-Cislău, drumul județean recent reabilitat, a fost grav afectat de alunecări de teren.
- Drumul este o rută spectaculoasă și alternativă importantă între Buzău și Prahova.
- Lucrările provizorii nu asigură o soluție pe termen lung, provocând îngrijorări locale.
De ce contează
Problemele de pe Trans-Cislău nu afectează doar infrastructura locală, ci și accesul vital la servicii pentru comunitățile din zonă. Investiția de milioane, făcută recent, ridică întrebări despre calitatea lucrărilor în contextul schimbărilor climatice.
Detalii
Imaginează-ți un drum serpuit, împânzit cu peisaje care îți taie respirația – acum crăpat și surpat de o ploaie nemiloasă. Vorbim despre Trans-Cislău (DJ102C), cândva o mândrie locală, acum redus la o singură bandă de circulație din cauza alunecărilor de teren. Investiția inițială de aproximativ 3,5 milioane de euro, destinată să transforme acest traseu într-o rută alternativă între Buzău și Prahova, este acum sub semnul întrebării. Noaptea de luni a dezvăluit urmele devastatoare ale naturii, drumul fiind rupt în două puncte critice între Cislău și Buda Crăciunești. Situația nu este doar un dezastru economic, ci și o amenințare asupra comunității locale. Musat Constantin, primarul din Cislău, atrage atenția că, în caz de prăbușire totală, locuitorii din Buda Crăciunești ar fi izolați, obligați să facă un ocol de 30 km pentru a ajunge la facilități esențiale. Deși vicepreședintele Consiliului Județean, Adrian Petre, a promis măsuri rapide, doar provizorii au fost realizate până acum. Nu se mai poate ignora semnalul de alarmă: calitatea lucrărilor recente este pusă sub lupă, urmând ca o expertiză să decidă dacă reabilitarea s-a făcut ‘ca la carte’. Similar, un alt drum județean, între Sărata Monteoru și Leiculești, a suferit daune asemănătoare. Alunecările de teren devin o amenințare obișnuită în acest colț pitoresc al Buzăului, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii în fața fenomenelor extreme. Aceste drumuri nu sunt doar căi de acces, ci și arterele care leagă comunitățile de resurse vitale, transformând fiecare crăpătură într-o urgență socială. Provocarea? Să reparăm nu doar drumurile, ci și să reconstruim încrederea locuitorilor că mâine vor putea circula în siguranță.