Navigația pe Dunăre devine o adevărată provocare, iar un expert avertizează: „Mergi cu viteză redusă, altfel atingi fundul fluviului”. Ce se întâmplă cu transportul fluvial pe cele trei brațe ale Dunării? Situația este alarmantă, iar impactul se resimte nu doar la nivelul transportului, ci și în comunitățile din jur.
Comandantul Vali Moldoveanu, cu experiență în navigație, subliniază dificultățile întâmpinate, în special pe brațul Chilia, unde pragurile amenință siguranța navelor. „Pe Chilia, trebuie să mergi cu viteză redusă, ca să nu atingi fundul fluviului. Ar trebui făcute dragaje. Sunt vreo trei sau patru praguri care pun probleme navigației”, spune el.
Dar provocările nu se opresc aici. Pe brațul Sfântu Gheorghe, și el se confruntă cu dificultăți, iar între kilometrii 101 și 103 navigarea devine o adevărată loterie. „Pe brațul Sulina este adâncime, dar din cauza apelor scăzute, șenalul navigabil s-a îngustat, complicând întâlnirile între navele maritime”, continuă Moldoveanu, un navigator experimentat din 1988.
Ce înseamnă toate acestea pentru comunitățile din jur? Oamenii depind de aceste rute pentru a transporta bunuri esențiale. O simplă ploaie în amonte ar putea schimba totul, aducând un pic de normalitate în navigația pe Dunăre. De-a lungul istoriei, brațul Sulina a fost esențial pentru comerțul din România, iar soluțiile propuse de inginerul șef Charles Hartley în secolul XIX au crescut semnificativ capacitatea de transport. Acum, avem nevoie de o nouă abordare pentru a ne asigura că Dunărea rămâne o arteră vitală pentru transportul fluvial.