Cum Ungaria Rescrie Regula Jocului în Imobiliarele Europene

De ce contează

Aceste evoluții semnalează unde se îndreaptă economia europeană, afectând deciziile de investiție și strategiile de viață ale oamenilor. Ungaria, prin subvenții, ar putea deveni un model, pe când Finlanda indică riscurile posibile ale pieței.

Detalii

Boom-ul Ungariei zdruncină piața imobiliară europeană, cu un salt uluitor de 21,2% în prețurile locuințelor. Dacă e să vorbim de eroi, Kate Everett-Allen de la Knight Frank sugerează că subvențiile guvernamentale de achiziție au aprins focul. Portugalia, la rândul ei, a făcut furori cu o creștere de 18,9%, Croația nu s-a lăsat mai prejos cu 16,1%, iar Spania cu 12,9%. Motorul ascensiunii? Cererea internațională: nomazi digitali și pensionari vânează un colț de paradis. Și unde mai pui că Lisabona și Porto suferă de lipsă cronică de oferte, amplificând febra imobiliară. Pe lângă acestea, Slovacia, Bulgaria, Letonia, Lituania și Cehia, toate fac parte dintr-un val de creștere remarcabil. Romania, cu 6,7%, e în urmă, dar tot depășește media UE. Pe când nordul Europei ne arată că nu totul e roz: Finlanda, un paradox în sine, e singura care a scăzut cu 3,1%. Printre economiile mari ale Europei, Spania e liderul detașat, în timp ce Germania și Franța recuperează timid, abia revenindu-și după corecții.