Ce se ascunde în spatele deficitului bugetar al României? Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, sparge tăcerea și dezvăluie adevărul: nu există un cufăr secret de galbeni la Ministerul Finanțelor.
Deficitul ESA, o cifră care va fi publicată anual, ridică multe întrebări. De ce? Pentru că, deși în 2027 vom avea cifre definitive, în 2026 aflăm că deficitul pe 2025 se ridică la 7,8%. O ușoară ameliorare față de estimările anterioare, dar care nu ascunde provocările cu care ne confruntăm. Nazare avertizează: confuziile pot genera panică, iar cifrele provizorii nu trebuie să fie echivalente cu cele anuale.
„Avem un an total atipic”, spune el, subliniind că bugetul a fost construit în jurul PNRR, iar toate resursele au fost concentrate în semestrul al doilea. Ce altceva ar fi putut face? Să lase proiectele pe butuci? Evident că nu. Așa că, resursele fiscale au fost diminuate pentru a onora angajamentele față de companiile românești.
În prezent, deficitul la luna septembrie este de 3,8%. O ajustare semnificativă față de anul trecut, dar totuși, suntem la jumătatea drumului. „Coborâm de la 9,2-9,3% spre 6%”, spune Nazare, dar subliniază că drumul înainte nu va fi ușor. E o cursă cu obstacole. De la 6% la 3% nu e simplu, ci extrem de complex.
În plus, Nazare vrea să clarifice și sursele bugetului: „Banii vin din taxe, impozite, dividende de la companii de stat și fonduri europene.” Așadar, nu există resurse extrabugetare neștiute care să fie consumate. Este un mesaj clar: România trebuie să își regleze finanțele publice pentru a putea spera la o creștere economică sănătoasă.
„Creșterea economică nu se poate face fără disciplină fiscal-bugetară”, adaugă el. Este un apel la unitate națională: „Corectarea acestei situații trebuie să fie un efort național, nu doar al unui partid”. Fiecare român trebuie să conștientizeze că prosperitatea depinde de stabilitatea financiară a țării.