De ce românii rămân doar spectatorii agriculturii lor? În spatele cifrelor se ascunde un adevăr cutremurător: cei mai mari beneficiari ai subvențiilor agricole din România sunt investitori străini, iar românii abia reușesc să intre în top 10.
Îți sună familiar Insula Mare a Brăilei? Acolo unde se întinde Agricost, pe cei 57.000 de hectare fertile, activează Al Dahra, un conglomerat din Emiratele Arabe Unite. Cu subvenții de 28,3 milioane de lei în 2025, ei ar putea muta munții. De fapt, ei chiar o fac, doar că profită de pe urma subvențiilor europene destinate „agriculturii românești”.
Cum ajung danezii să domine sudul țării? JD Agro Cocora, deținând peste 17.500 de hectare în Ialomița, Constanța și Buzău, primește 11,2 milioane de lei în subvenții. Investește cu precizie nordică, iar managementul profesionist transformă câmpurile noastre în câmpuri lor. Danezii par să vadă potențialul pe care fermierii noștri nu își permit să îl valorifice.
Pe locul trei, își fac apariția italienii de la Emiliana West Rom, controlând 12.000 de hectare în Timiș, o afacere prosperă datorită calității solurilor și costurilor reduse ale forței de muncă. Cu 7,6 milioane de lei din subvenții, afacerea italiană în Banatul românesc este exemplul perfect al modului în care străinii găsesc o oportunitate unde noi vedem un obstacol.
Unde sunt fermierii români în toată această ecuație? Singurii care străpung barajul străin sunt Agro Nevada Tim și Cervina, ocupând poziții modeste în comparație cu investitorii străini, primind fiecare puțin peste 7 milioane de lei.
Dintr-o privire, e limpede de ce județul Buzău e vânat de investitori. În fiecare lună, se află în top trei la tranzacții de terenuri agricole. Investitorii, fie ei străini sau locali, își împart prada, în timp ce fermierii mici și mijlocii români primesc doar firimiturile rămase.
Acesta este peisajul agricol din România: un vast teren de joc pentru investitori globali, unde marile subvenții își găsesc drumul către conturi din Abu Dhabi, Danemarca sau Italia, lăsând în urmă întrebarea arzătoare – pentru cine funcționează, cu adevărat, acest sistem?