10 oameni, 47 de funcții: Cât câștigă cu adevărat elitele din energia românească?

Cum se face banii în companiile de stat din energie? Aceasta este întrebarea care se așază pe buzele tuturor, după ce Oana Gheorghiu, vicepremierul interimar, a dezvăluit o realitate șocantă: zece persoane cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii diferite. Într-un sector atât de sensibil, unde prețul energiei lovește direct în economia fiecărei familii, acest aspect devine alarmant.

Imaginează-ți: 75.000 de lei pe lună câștigă un domn din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director. Altul, cu 59.000 lei, reușește aceeași performanță. Și exemplele continuă, cu sume care ajung până la 34.200 lei lunar, din cinci consilii de administrație. Aceste cifre sunt mai mult decât șocante; ele reflectă un sistem care permite acumularea excesivă de putere și resurse în mâinile câtorva.

Oana Gheorghiu subliniază că nu legislația este problema, ci voința de a închide „portițele” uitate în ea. Aceleași 25 de persoane dețin 77 din 288 de mandate active, iar acest lucru nu se întâmplă din întâmplare. E vorba despre o rețea bine închegată, care își protejează interesele și care a fost lăsată să prosperi.

„Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Dacă astăzi plătim mai mult decât vecinii noștri, înseamnă că strategia și investițiile din ultimii ani nu au fost corecte”, afirmă Gheorghiu. Acești „specialiști” conduc de mult companiile din energie, iar sistemul pare construit special pentru a-i menține acolo. E o tradiție veche, o practică instituțională care a preferat mereu soluția care lasă lucrurile neschimbate.

Dar cum ne afectează această situație? Răspunsul este simplu: fiecare dintre noi simțim impactul prețului energiei în buzunare. Când 10 oameni cumulează atât de multe funcții și atât de mulți bani, restul rămânem să ne întrebăm cum putem schimba acest sistem. În plus, procedura de revocare din funcții este complicată și costisitoare pentru stat, iar multe dintre aceste persoane câștigă în instanță, primind daune și salarii compensatorii.

Gheorghiu recunoaște că reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci și închiderea „portițelor” care au permis abuzuri vreme de ani de zile. „Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, este concluzia sa. Așadar, rămâne de văzut cum se va transforma această dezvăluire în acțiune concretă și dacă există voința necesară pentru a schimba ceva în acest sistem învechit.