Georgescu poate scoate România din UE și NATO? Un expert constituțional răspunde

Teama unui exit din UE și NATO: cât de real este scenariul?

Numeroși români se tem de un eventual scenariu în care România ar părăsi Uniunea Europeană și NATO, în special dacă alegerile ar fi câștigate de un candidat cu o platformă ultranționalistă. Însă, cât de real este acest risc, din punct de vedere constituțional?

Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, oferă o perspectivă clară asupra acestei situații. Ratificarea tratatelor UE și NATO s-a realizat printr-o procedură specială, cu votul a două treimi din parlamentari. În consecință, denunțarea acestor tratate ar urma aceeași procedură. Cu alte cuvinte, teoretic este posibil, dar extrem de puțin probabil, doar dacă două treimi din parlamentari ar vota pentru denunțare și Curtea Constituțională ar aproba.

Ce se întâmplă dacă un parlament pro-occidental contracarează un astfel de obiectiv?

Dacă Parlamentul ar fi dominat de partide pro-occidentale, șansele unui astfel de scenariu se reduc considerabil. Președintele, de asemenea, nu deține competența de a iniția retragerea din UE sau NATO.

Curtea Constituțională: un precedent fără egal și consecințele sale

Decizia Curții Constituționale privind renumărarea voturilor este descrisă ca fiind fără precedent, generând îngrijorări semnificative. Expertul atrage atenția asupra faptului că această decizie, precum și cea din „cazul Sosoaca”, creează o situație nouă și neașteptată. Citând pe Oliver Wendell Holmes, Iancu subliniază dilema: „Dreptul este o predicție a hotărârilor instanțelor, din perspectiva omului rău”. Ce se întâmplă însă când regula este încălcată chiar de instanță?

Modificarea Constituției: o soluție pentru viitor?

Întrebarea modificării Constituției pentru a preveni astfel de scenarii viitoare este abordată cu realism. Constituția României este rigidă, iar revizuirea ei presupune un proces complex și dificil. Expertul subliniază limitele contextuale ale dreptului constituțional. Se pune întrebarea dacă Curtea Constituțională ar putea declara partide politice neconstituționale, însă Iancu consideră că este mai util să se concentreze pe contextul politic actual decât doar pe reguli formale.

Idei neobișnuite și soluții practice

Iancu comentează ideile neobișnuite, cum ar fi invalidarea candidaturii lui Calin Georgescu sau reintroducerea votului cenzitar, considerându-le nerealiste. În schimb, insistă asupra nevoii de investiții în sănătate, infrastructură, proceduri meritocratice și, mai presus de toate, în educație.

Anularea primului tur al alegerilor: o perspectivă

În legătură cu controversele legate de primul tur al alegerilor, Iancu se declară împotriva anularii acestuia, întrucât niciun candidat nu a contestat oficial rezultatele. Curtea Constituțională va oferi o decizie finală, într-un context unde doctrina clasică a dreptului constituțional pare să-și piardă din relevanță.

Starea de urgență: un instrument nepotrivit

Declararea stării de urgență este considerată nepotrivită pentru a rezolva problemele politice actuale, fiind mai degrabă o cronicizare a disfuncționalităților instituționale. Expertul susține că cei care creează dezastre nu ar trebui să primească instrumente excepționale pentru a le gestiona efectele.

Controversa Kovesi și MCV-ul: o analiză echilibrată

Controversa legată de declarațiile Laurei Codruța Kovesi privind sistemul judiciar românesc și reintroducerea MCV-ului este analizată cu atenție. Iancu observă cum stereotipurile despre diasporă sau diferențele regionale nu mai reflectă realitatea actuală. Se pune întrebarea dacă reintroducerea MCV-ului ar fi benefică într-un context agresiv suveranist, având în vedere că, paradoxal, indicele CPI arată o scădere a corupției în România față de perioada MCV-ului (https://www.transparency.org/en/cpi/2023/index/rou).

Campaniile anticorupție și populismul: o corelație complexă

Se subliniază legătura dintre campaniile anticorupție și ascensiunea populismului antisistem. Situația actuală este privită ca o consecință complexă a corupției și a luptei anticorupție. Concluzia este că este nevoie de un echilibru liberal, patriotic și pro-european.

Bogdan Iancu: un expert cu o vastă experiență

Bogdan Iancu este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o vastă experiență academică și numeroase publicații în domeniul dreptului constituțional. Expertiza sa oferă o perspectivă pertinentă asupra complexelor probleme politice din România.

Concluzie: Analiza lui Bogdan Iancu oferă o perspectivă nuanțată asupra situației politice actuale din România, subliniind atât provocările, cât și potențialul de a construi un viitor echilibrat și pro-european.