Campanie de Dezinformare Masivă pe Facebook și Instagram: Alegerile Prezidențiale Românești în Vizor

Un raport recent al grupurilor de cercetare Reset Tech și Check First dezvăluie o campanie coordonată de dezinformare pe Facebook și Instagram, care a vizat alegerile prezidențiale românești. Peste 4.100 de reclame politice, cu cheltuieli estimate la 264.909 euro, au atacat candidata pro-UE Elena Lasconi și au promovat personalități de extremă dreapta, printre care Calin Georgescu.

O Rețea Complexă de Influență

Campania a fost desfășurată prin intermediul a 25 de pagini Facebook aparent independente, dar care, în realitate, partajează infrastructură de gazduire, publicitate și e-mail. Acest lucru sugerează un efort organizat, bine planificat, menit să manipuleze opinia publică și să influențeze rezultatul alegerilor. Identitatea celor din spatele acestei rețele rămâne neclară, dar amploarea operațiunii este impresionantă.

Impactul asupra Alegerilor și Reacția Autorităților

Victoria surprinzătoare a lui Calin Georgescu în primul tur al alegerilor, ulterior anulat de Curtea Supremă, a atras atenția asupra rolului rețelelor sociale în propagarea dezinformării. Autoritățile române au investigat deja implicarea TikTok în această campanie, dar raportul Reset Tech și Check First demonstrează că Facebook și Instagram au fost, de asemenea, instrumente cheie în această operațiune de influență. Decizia instanței supreme de anulare a votului din primul tur, luată în urma acuzațiilor de amestec rusesc, subliniază gravitatea situației.

Mesaje Agresive și Naratiuni Polarizante

Raportul relevă faptul că reclamele au prezentat o imagine denigratoare a Elenei Lasconi, caracterizând-o ca „diavol” și marionetă a Occidentului. Calin Georgescu a fost prezentat ca un „președinte patriot”, iar Klaus Iohannis, președintele în funcție, ca un „dictator”. De asemenea, unele reclame au promovat liderul AUR, George Simion.

Strategii de Dezinformare Sofisticate

Cercetătorii au identificat campania folosind Meta’s Ad Library. Profilurile agenților de publicitate erau camuflate sub aparența unor site-uri de știri sau divertisment, dar analiza detaliată a relevat legături prin adrese IP comune, design web identic și configurații de e-mail și tehnologie publicitară similare. Aceasta indică o coordonare centralizată a operațiunii.

Concluzii și Implicații

Raportul confirmă concluzii anterioare ale Context, o instituție media românească, care a dezvăluit implicarea AUR în crearea unei rețele de pagini false pe Facebook. Aceste descoperiri evidențiază vulnerabilitatea rețelelor sociale la manipulare și necesitatea unor mecanisme mai eficiente de combatere a dezinformării. Meta a refuzat să comenteze direct raportul, dar a subliniat declarațiile anterioare ale lui Nick Clegg, care a negat existența unor „incidente majore” pe platformele Meta din România. Cu toate acestea, datele prezentate în raport oferă o perspectivă alarmantă asupra amplorii campaniei de dezinformare și a potențialului său de a influența alegerile.

Meta și Lupta împotriva Dezinformării

Meta a declarat că a anulat aproximativ 20 de operațiuni de influență sub acoperire la nivel mondial în acest an, cu Rusia ca principală sursă. Majoritatea acestor operațiuni se bazau pe construirea unor audiențe false, utilizând „like”-uri și adepți fictivi pentru a crea o impresie de popularitate artificială.

Viitorul Combaterii Dezinformării

Acest caz subliniază nevoia urgentă de soluții mai eficiente în combaterea dezinformării online. Colaborarea între platformele de social media, autoritățile și organizațiile de cercetare este esențială pentru a proteja integritatea procesului electoral și a preveni manipulările viitoare.