Portretul Alegătorului Român: Suveraniștii, Georgescu și Dorința de Demnitate

Rezultatele exit-poll-ului CURS au scos la iveală un tablou complex al electoratului român, dezvăluind profiluri distincte, în special în cazul alegătorilor suveraniști și al susținătorilor lui Cătălin Georgescu.

Alegătorul Suveranist: Un Portret Multifaceted

Analiza exit-poll-ului CURS arată o preponderență a bărbaților (cu o diferență de 5,7% față de femei) printre cei care au votat AUR, SOS sau POT. Deși majoritatea alegătorilor suveraniști fac parte din populația activă, au un nivel de educație cel mult liceal și locuiesc preponderent în mediul rural, electoratul este surprinzător de divers. În timp ce AUR a atras 22,3% din voturile masculine și 16,6% din voturile feminine, partidele POT și SOS au înregistrat un echilibru aproape perfect între sexe. Este interesant de menționat că PSD a fost partidul preferat de cei mai mulți bărbați (26,2%), AUR ocupând locul secund. Grupurile de vârstă 18-30 de ani și 31-60 de ani au manifestat o înclinație semnificativă spre votul suveranist, cu procente de 35,5% și respectiv peste 33%, dacă se adaugă și voturile pentru POT și SOS. În schimb, la categoria 61 de ani și peste, PSD a dominat, cu un procent de 48,4%, AUR obținând doar 13,6%.

Nivelul de educație a jucat un rol important. În rândul celor fără diplomă de bacalaureat, PSD a fost lider, urmat de AUR (22%) și PNL (13%). Alegătorii cu studii liceale au optat în proporție mai mare pentru PSD (25%), AUR fiind pe locul secund, cu 22%. Interesant este că la cei cu studii superioare, USR a fost preferat (26%), urmat de PNL și PSD. AUR a primit doar 13% din voturile acestei categorii, dar adăugând POT și SOS, procentul suveranist ajunge la 22,3%. Mediul urban a fost dominat de PSD (23%), USR (20,1%) și AUR (17,3%), în timp ce în mediul rural PSD a obținut aproximativ 28%, AUR 22%, iar suveraniștii în total 32%.

Cătălin Georgescu: Un Profil Clar, O Legiune a Nevoilor

Spre deosebire de electoratul suveranist eterogen, baza electorală a lui Cătălin Georgescu, candidatul suveranist ajuns în turul II al prezidențialelor, este mai ușor de definit. Analiza sociologică realizată de Norbert Petrovici și Florin Poenaru relevă că Georgescu a fost votat în principal de muncitori din industria din zonele aflate în creștere economică, situate în afara marilor orașe, și de românii din diaspora europeană cu studii medii. Specificul său este abilitatea de a atrage voturi din localități cu o economie industrială bazată pe firme autohtone și cu o migrație colectivă redusă. Regiunile Centru, Vest și Nord-Est i-au oferit un sprijin semnificativ, la fel și diaspora europeană.

Legătura dintre Lipsa Demnității la Locul de Muncă și Votul pentru Georgescu

Norbert Petrovici identifică o legătură crucială între acest electorat și discursul lui Georgescu: lipsa demnității la locul de muncă. În multe companii cu capital autohton, relațiile cu angajatorul sunt descrise drept despotice, mulți angajați având salarii minime sau fiind săraci în ciuda muncii depuse. Discursul despre renaștere națională al lui Georgescu oferă o formă de demnitate acestor muncitori, compensând sentimentul de neputință și subordonare. Această legătură se extinde și la diaspora, unde muncitorii români se confruntă cu situații similare de subordonare, lucrând la slujbe grele, nedorite de localnici, pentru salarii mai mari decât în România, dar cu o viață dificilă.

Petrovici subliniază că deși creșterea economică a României a fost semnificativă, beneficiile acesteia nu au ajuns la toți, iar relațiile de subordonare din fabrici, necontrolate prin sindicate sau alte forme de exprimare, pot degenera în fascism. El atribuie acest fenomen și influenței TikTok, unde se găsește un conținut vast despre viața dificilă a muncitorilor și migranților români.

Studiile, un Factor Diferențiator?

Interesant este că Georgescu nu a fost popular în zonele cu un nivel de educație foarte scăzut (până în patru clase), baza sa electorală fiind formată din persoane cu cel puțin opt clase, un nivel minim necesar pentru multe locuri de muncă din industrie. Petrovici argumentează că, în cazul acestor alegători, creșterea economică nu a venit cu mecanisme prin care să-și poată negocia demnitatea la locul de muncă. Nu lipsa beneficiilor economice, ci lipsa de voce și demnitate explică atracția pentru discursul lui Georgescu.

Capitalul Autohton vs. Capitalul Transnațional: O Nuanță Esențială

Deși s-ar putea crede că relațiile de muncă în companiile cu capital autohton sunt mai problematice, Petrovici argumentează că acest lucru este o simplificare excesivă. Chiar și companiile autohtone sunt integrate în lanțuri de valoare globale, iar patronii români au o putere de negociere limitată, ceea ce afectează și salariile și condițiile de muncă ale angajaților. Concluzia este că creșterea economică generată de capitalul transnațional, fără mecanisme de distribuție socială echitabilă și fără a garanta condiții decente de muncă, conduce la nemulțumiri sociale. Politicile europene, deși importante, sunt puternic filtrate de contextul național.

Simion: Un Electorat Eterogen și greu de Definit

În contrast cu Georgescu, George Simion nu prezintă asocieri semnificative cu dinamica economică locală. Votul său este concentrat în zone omogene etnic și religios, cu investiții industriale istorice și un electorat format în principal din pensionari cu contribuții. Deși a fost susținut și în zone cu nivel educațional scăzut, electoratul său este eterogen, modelul statistic aplicat având o valoare explicativă redusă.

În concluzie, imaginea electoratului român este una complexă, marcată de diferențe socio-economice, dar și de o dorință profundă de demnitate și recunoaștere a valorii muncii, aspecte care au influențat alegerile din 2024.