Conspirații digitale: Sateliții Starlink în centrul unor acuzații de fraudă electorală în SUA

Rețelele sociale sunt din nou teatrul unor acuzații explozive. De data aceasta, în vizorul unor teorii ale conspirației se află sateliții Starlink ai lui Elon Musk, acuzați de implicare în presupusa fraudă electorală din SUA. Adepți ai teoriilor conspiraționiste de stânga susțin cu vehemență că alegerile prezidențiale din 2024 au fost manipulate prin intermediul acestei rețele de sateliți, afirmații răspândite rapid pe platforme precum X, Threads și TikTok.

Acuzații nefondate, amploare virală

Numeroase postări online vehiculează ideea că 20 de milioane de voturi au „dispărut” sau că Starlink a interferat cu mașinile de numărare a voturilor. Un videoclip TikTok, cu peste 900.000 de vizualizări, 55.000 de distribuiri și 100.000 de aprecieri, susține implicarea directă a lui Starlink în „contabilizarea buletinelor de vot”, sugerând că aceasta ar explica discrepanțele numerice. Pe Threads, o postare cu peste 42.000 de vizualizări susține că Musk „știa cine a câștigat cu patru ore mai devreme”, acuzându-l de distrugerea eventualelor dovezi.

O avalanșă de acuzații neconfirmate

Aceste afirmații, alimentate de hashtag-uri precum #TrumpCheated și #SwingStateHandRecount, au generat un val de apeluri pentru renumărare. O postare pe Threads, cu peste 370.000 de vizualizări, acuză pirateria votului „la nivel de înregistrare”. Ironia este că mașinile de vot din SUA sunt, în general, deconectate de la internet, pentru a preveni astfel de interferențe.

Autoritățile resping acuzațiile

Jen Easterly, directorul Agenției de Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii din SUA, a infirmat aceste acuzații, declarând public lipsa oricăror dovezi care să susțină existența unor activități rău intenționate cu impact asupra securității electorale. Discrepanțele privind numărul de voturi se datorează, în principal, numărării lente a voturilor în California, stat câștigat de Kamala Harris, cu toate că un procent semnificativ de buletine de vot rămânea neprocesat la momentul publicării informației.

Teorii ale conspirației amplificate

Interesant este că aceste teorii ale conspirației sunt propagate atât de democrați nemulțumiți de victoria lui Trump, cât și de republicani, care văd în acestea o justificare a temerilor lor legate de alegerile din 2020. Postările cu afirmații conspiraționiste sunt uneori însoțite de verificări ale faptelor, subliniind complexitatea și răspândirea rapidă a dezinformării.

Un nou fenomen: BlueAnon

Analistii de la NewsGuard au observat că, imediat după declararea victoriei lui Trump, utilizatorii de stânga ai rețelelor sociale au susținut că, având în vedere avantajul lui Kamala Harris înainte de alegeri, era imposibil ca aceasta să piardă, singura explicație fiind o fraudă pe scară largă. Hashtag-ul #DoNotConcedeKamala a acumulat 30.300 de mențiuni în opt ore, iar Cyabra, un start-up israelian specializat în monitorizarea dezinformării, a identificat 270 de profiluri false implicate în răspândirea inițială a acestor acuzații. Unii analisti au numit acest fenomen „BlueAnon”, o referire la teoria conspirației QAnon, populară printre susținătorii lui Trump.

Efectele dezinformării: Erodarea încrederii publice

Grace Rahman, editor online la Full Fact, avertizează asupra impactului negativ al dezinformării asupra încrederii publice, îndemnând la verificarea informațiilor online și consultarea surselor de încredere înainte de a le retransmite. Afirmații false, chiar și fără dovezi concrete, pot eroda încrederea în procesul electoral și pot avea consecințe grave.

Concluzie: Un semnal de alarmă pentru mediul online

Această situație evidențiază necesitatea unei abordări proactive în combaterea dezinformării și a teoriilor conspirației în mediul online. Răspândirea rapidă a informațiilor false, amplificată de algoritmii rețelelor sociale, subminează încrederea publică și poate avea implicații politice semnificative.