Sfârșitul unei ere. Luptători rebeli și civili au pătruns în Palatul Prezidențial din Damasc, lăsând în urmă un monument al unui regim prăbușit. Afișe sfâșiate ale lui Bashar al-Assad, fugit în Rusia cu câteva zile înainte, zac calcate în picioare, mărturie a unui capitol încheiat al istoriei siriene.
Biroul abandonat al dictatorului. În interior, biroul lui Assad dezvăluie o imagine surprinzătoare: cărți, hârtii, o istorie a armatei ruse, o hartă a nord-estului Siriei și chiar o biografie a sa. Printre ele, pastile de benzodiazepină, un indiciu al anxietății din ultimele zile ale dictaturii. Pe o fereastră, un mesaj dur: „Dumnezeu să-ți blesteme sufletul, Hafez”, o ură adresată tatălui său, Hafez al-Assad, cel care a condus Siria timp de trei decenii.
Un deceniu de teroare. Palatul prezidențial reflectă zecile de ani de represiune, tortura, bombardamente și arme chimice folosite de Assad pentru a-și menține puterea. Protestele din 2011, parte a Primăverii Arabe, au marcat începutul sfârșitului, dar războiul civil s-a întins pe ani de zile.
O cădere fulgerătoare. Cu Rusia și Iranul, aliații săi, implicați în alte conflicte, regimul Assad s-a prăbușit în mai puțin de două săptămâni. Insurgenții Hayat Tahrir al-Sham (HTS) au cucerit rapid orașe majore, culminând cu preluarea capitalei, duminică.
Marturii ale eliberării. În holul palatului, soldați rebeli se plimbă pe covorul roșu, scena fiind marcată de o senzație palpabilă de libertate. Mustafa Hassan, un fost profesor de istorie din Raqqa, întemnițat ulterior de Statul Islamic, spune: „Cosmarul s-a sfârșit. Am încheiat o bătălie și începem alta: o bătălie pentru construirea și dezvoltarea relațiilor cu alte țări.”
Monument al unui regim căzut. Proiectat de un arhitect japonez și finalizat în 1990, Palatul prezidențial, cu săli vaste și un buncăr subteran, rămâne un simbol al puterii autoritare. Sala de ședințe subterană, cu locurile marcate pentru înalți oficiali, inclusiv „Comandantul Suprem” pentru Assad, este legată de un apartament subteran cu dormitor și baie.
Jaf și euforie. Înainte de securizarea palatului de către HTS, mulțimi de sirieni au jefuit clădirea, luând mobilă și opere de artă. Imagini video arată oameni care intră într-un garaj plin de mașini sport de lux. HTS a încercat să mențină ordinea, păstrând multe instituții guvernamentale și o parte din poliție.
Echilibrul global de putere modificat. Căderea lui Assad reprezintă o înfrângere dureroasă pentru Rusia și Iran, care și-au pierdut un aliat cheie în Orientul Mijlociu. Rusia este angajată în Ucraina, iar Iranul a fost slăbit după atacurile Israelului asupra Hezbollah.
Un viitor incert. Israelul și-a mutat trupele într-o zonă tampon și a bombardat obiective militare siriene. Turcia intensifică presiunea asupra militanților kurzi. Viitorul HTS, desemnată grupare teroristă de SUA și ONU, dar care a declarat renunțarea la extremism, este încă incert. Administrația Biden a păstrat distanță, deși unii diplomati occidentali pledează pentru retragerea etichetei de terorist.
Sărbătoarea libertății. La Damasc, oamenii au rupt afișe cu Assad, au dărâmat statui ale tatălui său și au înlocuit steagul regimului cu cel al rebelilor. Youssef al-Masri, un universitar islamic, împușcat în timpul revoltei inițiale, și-a exprimat fericirea: „Nu există cuvinte în arabă sau în orice altă limbă pentru a exprima bucuria din inimile noastre după 45 de ani de represiune. Astăzi, noi respirăm.”