O decizie fulminantă a Curții Penale Internaționale (CPI) plasează premierul israelian Benjamin Netanyahu într-o situație delicată. CPI a emis mandate de arestare împotriva lui Netanyahu, fostului ministru al Apărării Yoav Gallant și a șefului militar al Hamas, Mohammed Deif, pentru presupuse crime împotriva umanității și crime de război.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a declarat clar: mandatele trebuie aplicate. Aceasta înseamnă că dacă Netanyahu pune piciorul pe teritoriul Uniunii Europene, riscă arestul. Borrell subliniază că decizia nu este politică, ci o obligație legală ce decurge dintr-o hotărâre a unei instanțe internaționale.
Mandatele de arestare vizează acțiuni comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024, în cazul lui Netanyahu și Gallant, și cel puțin din 7 octombrie 2023 pentru Deif, dată care marchează atacul Hamas asupra Israelului. CPI acuză comiterea de „crime împotriva umanității și crime de război”.
Decizia CPI are implicații semnificative pentru libertatea de mișcare a lui Netanyahu, toate cele 124 de state membre ale Curții fiind obligate să îl aresteze dacă acesta intră pe teritoriul lor. Borrell a reiterat faptul că această decizie este obligatorie pentru toate statele membre UE.
Israelul susține că Deif a fost ucis într-un atac din 13 iulie, însă Hamas neagă această informație. Josep Borrell, care va părăsi funcția luna viitoare, va fi succedat de fostul prim-ministru estonian Kaja Kallas.