Kremlinul respinge planul de pace turc pentru Ucraina: O negociere imposibilă?

Tensiunile geopolitice legate de conflictul din Ucraina ating un nou punct culminant. Kremlinul a respins categoric un presupus plan de pace propus de Turcia, plan care ar fi prezentat la summitul G20 din Rio de Janeiro. Această decizie provoacă un nou val de incertitudine asupra posibilității unei rezolvări pașnice a conflictului.

Planul turc, o încercare de mediere controversată, prevede înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului, crearea unei zone demilitarizate în Donbas și oferirea de provizii militare Ucrainei în schimb pentru acceptarea unei amânări a aderării la NATO. Bloomberg a relatat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar fi pregătit această propunere, sperând să convingă Ucraina să participe la negocieri.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat categoric: „Optiunea de înghețare a liniei conflictului militar este a priori inacceptabilă pentru partea rusă”. Această reacție fermă subliniază dificultățile majore în găsirea unui consens.

Interesant este faptul că, deși Ankara se prezintă ca un mediator neutru, sprijinul Turciei pentru aderarea Ucrainei la NATO și menținerea legăturilor cu Moscova creează o situație delicată. Poziția geografică strategică a Turciei, controlând accesul la Marea Neagră, a jucat un rol important în limitarea capacității militare a Rusiei.

Relația Putin-Erdogan, un factor cheie în acest context. Președintele turc s-a întâlnit cu Vladimir Putin de la începutul războiului, descriind relația lor ca una bazată pe „înțelegere comună, încredere reciprocă și respect”. Cu toate acestea, Peskov a precizat că Putin nu a discutat propunerea cu Erdogan și nu intenționează să se răzgândească în ceea ce privește condițiile sale inițiale pentru încetarea focului: renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și retragerea trupelor de pe teritoriile anexate.

Condițiile impuse de Putin în iunie reprezintă un obstacol major. El a cerut ca Kievul să renunțe la aspirațiile NATO și să retragă trupele din regiunile Donetk, Lugansk, Herson și Zaporojie, teritorii pe care Rusia le consideră anexate.

Reacții diverse din cadrul NATO. În timp ce majoritatea liderilor occidentali păstrează o poziție fermă împotriva Rusiei, cancelarul german Olaf Scholz a avut o conversație telefonică cu Putin, fapt considerat neobișnuit. Scholz a subliniat necesitatea ca Rusia să demonstreze disponibilitatea de a negocia pentru o pace justă și durabilă.

Dezmințiri din partea Turciei. Surse din Ministerul de Externe turc neagă informațiile apărute în Bloomberg, afirmând că Erdogan nu a propus amanarea aderării Ucrainei la NATO. Acestea subliniază, de asemenea, sprijinul Turciei pentru initiativele diplomatice menite să pună capăt războiului.

Comunicatul de la Istanbul, o încercare anterioară de mediere, semnat în martie 2022, propunea concesii de ambele părți, inclusiv abandonarea planurilor Ucrainei de aderare la NATO. Discuțiile au fost însă întrerupte în mai 2022.

Viitorul negocierilor rămâne incert. Respingerea categorică a Kremlinului lasă puține speranțe pentru o rezolvare rapidă a conflictului. Tensiunile persistente și discrepanțele majore între pozițiile părților implicate fac din găsirea unui consens o sarcină extrem de dificilă.