Mânia populară în Serbia: Demisii cerute după tragedia de la gara Novi Sad

Tragedia de la gara Novi Sad, soldat cu peste 14 decese, a declanșat un val de indignare în Serbia. Prăbușirea unei părți a acoperișului gării, vineri, 1 noiembrie, a lăsat în urmă un bilanț tragic, inclusiv decesul unei fetițe de 6 ani și răniri grave, cu amputații necesare în cazul unor tineri. Doliul național declarat sâmbătă nu a reușit să stingă furia cetățenilor.

Proteste violente la Belgrad

La Belgrad, milioane de sârbi au ieșit în stradă cerând demisia prim-ministrului Milos Vucevic și a altor miniștri. Protestatarii, furioși, au format un cordon uman în fața Ministerului Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii, strigând că autoritățile sunt responsabile pentru tragedie, acuzându-i de corupție și criminialitate. Imagini șocante arată amprente roșii lăsate la intrările instituțiilor guvernamentale, un simbol puternic al mâniei populare. Activistul politic de opoziție Nikola Ristic a îndemnat la acțiuni similare în toate orașele din Serbia.

Gara, recent renovată, devine simbol al neglijenței

Gara din Novi Sad, renovată timp de trei ani și deschisă în iulie, a devenit scena unui dezastru. Pompierii au lucrat ore întregi pentru a salva supraviețuitorii de sub dărâmături. Compania de căi ferate susține că partea de acoperiș prăbușită nu făcea parte din proiectul de renovare, fapt care alimentează și mai mult suspiciunile privind neglijența autorităților. Trenurile către și dinspre Novi Sad au fost suspendate. Construită în 1964, gara a fost modernizată de președintele Aleksandar Vucic și aliatul său, premierul ungar Viktor Orbán, ca parte a unui proiect de linie de mare viteză între Belgrad și Budapesta. Acest context adaugă o dimensiune politică tragică evenimentului.

Un bilanț cutremurător

Incidentul a relevat o situație inacceptabilă, cu un sistem care pare să fi eșuat în asigurarea siguranței cetățenilor. Numărul mare de victime, inclusiv copiii, și gravitatea rănilor au zdruncinat țara. Furia și cererea de responsabilitate exprimate de populație sunt o consecință directă a acestui eșec grav.