Coreea de Sud: O noapte de lege marțială și o istorie prezidențială tumultoasă

Un eveniment fără precedent a zguduit Coreea de Sud: președintele Yoon Suk Yeol a declarat legea marțială, o decizie fulgerătoare care a șocat națiunea și a reaprins amintiri dureroase din trecutul autoritar al țării. Imaginile președintelui anunțând măsura drastică la televizor au generat o undă de șoc, mulți temându-se de o revenire la vremurile întunecate ale dictaturii militare.

Reacția publică a fost imediată și vehementă. Parlamentarii au votat în unanimitate pentru blocarea decretului, forțându-l pe Yoon să retragă măsura după doar câteva ore. „Cine s-ar fi gândit că în zilele noastre s-ar putea declara legea marțială? Dar s-a întâmplat. Și a fost o surpriză pentru noi toți,” a declarat pentru CNN Chun In-bum, un general locotenent în retragere, reflectând sentimentul general de uimire și neliniște.

Turbulențele politice sunt departe de a se fi încheiat. Șase partide de opoziție au depus un proiect de lege pentru demiterea președintelui, acuzându-l de „sinucidere politică”. Analistul politic Sungmin Park de la Min Consulting din Seul a subliniat că Yoon a pierdut orice putere independentă.

O istorie marcată de instabilitate: Plecarea lui Yoon din funcție nu ar fi o surpriză, având în vedere istoria zbuciumată a Coreei de Sud. De la independența de Japonia, țara a trecut printr-o serie de evenimente politice dramatice: lovituri de stat, închisori, demiteri și chiar un asasinat. Primul președinte al republicii a fost obligat să plece în exil din cauza unei revolte studențești, iar succesorul său a fost răsturnat printr-o lovitură de stat.

Epoca Park Chung-hee și consecințele sale: Președintele Park Chung-hee, un lider autoritar care a condus țara timp de 18 ani, a fost asasinat în 1979. Acest eveniment tragic a declanșat o altă lovitură de stat, generalul Chun Doo-hwan declarând legea marțială și instaurând un regim brutal de represiune. Această perioadă întunecată a lăsat o amprentă profundă asupra psihicului națiunii, iar decretul lui Yoon, chiar și de scurtă durată, a readus la suprafață aceste amintiri dureroase.

Represiunea de la Gwangju: În 1980, protestele pro-democrație de la Gwangju au fost înăbușite cu brutalitate de armata lui Chun Doo-hwan, soldând cu aproape 200 de morți. Acest eveniment a marcat un punct culminant al represiunii și a contribuit la consolidarea mișcării pro-democrație.

Tranziția către democrație: De la sfârșitul anilor 1980, Coreea de Sud s-a transformat într-o democrație robustă, cu alegeri corecte și transferuri pasnice de putere. Însă, scena politică rămâne polarizată, iar președinții, indiferent de orientarea politică, se confruntă adesea cu apeluri pentru demitere și urmărire penală. Roh Moo-hyun s-a sinucis în timpul unei anchete pentru corupție, Lee Myung-bak a fost condamnat la închisoare pentru aceleași acuzații, iar Park Geun-hye, prima femeie președinte, a fost demisă pentru trafic de influență și condamnată pentru corupție.

Un sistem politic cu mize mari: Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, explică această instabilitate prin concentrarea excesivă a puterii în mâinile președintelui și prin lipsa continuității instituționale. O presă dornică de scandaluri și un public gata să mobilizeze demonstrații fac dificilă menținerea aprobării publice. Corupția și abuzul de putere sunt riscuri constante, urmate adesea de justiție retributivă.

Viitorul lui Yoon în echilibru: Viitorul politic al lui Yoon este incert. Apelurile pentru demisia sa cresc, iar Partidul Democrat a inițiat proceduri de demitere, acuzându-l de trădare. Chiar și în interiorul propriului partid, există disensiuni, mulți considerând decretul său neconstituțional. Se speculează asupra demisiei întregului cabinet, inclusiv a ministrului apărării. Șeful de cabinet și alți oficiali de top și-au depus deja demisiile. Evenimentele recente subliniază fragilitatea democrației sud-coreene și necesitatea unor reforme profunde pentru a preveni repetarea unor astfel de crize.

Concluzie: Declarația de lege marțială a președintelui Yoon a fost un eveniment șocant care a scos la iveală fragilitatea sistemului politic sud-coreean și o istorie marcată de instabilitate. Evenimentele ulterioare, cu presiunile crescânde pentru demisia lui Yoon, demonstrează că viitorul politicii sud-coreene este incert și că multe provocări rămân de depășit.