Franța în flăcări: Consiliul Europei trage semnalul de alarmă asupra interzicerii cerșetoriei în orașele franceze. Comitetul european al drepturilor sociale a decis joi că decretele care interzic cerșetoria contravin Cartei Sociale Europene, încălcând dreptul la protecție împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Un verdict care a aprins spiritele și a declanșat o dezbatere aprigă.
Dar ce se întâmplă de fapt? Orașe precum Nisa și Amiens au impus aceste decrete pentru a menține ordinea publică, dar s-a ajuns la situații unde simpla prezență a unor persoane în spațiul public atrage intervenții ale forțelor de ordine. Poate fi considerat cerșetoria un atentat la adresa ordinii publice sau este doar un pretext pentru prejudecăți?
Decizia Comitetului vine după ce Federația europeană a asociațiilor naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA) și Federația internațională pentru drepturile omului (FIDH) au semnalat „explozia de decrete anti-cerșetorie” în Franța, care afectează comportamente de subzistență și accentuează precaritatea și lipsa de adăpost. Cuvinte grele pentru un subiect fierbinte.
Guvernul francez nu stă cu mâinile în sân. Susțin că aceste măsuri au rolul legitim de a păstra ordinea publică. Însă criticii nu sunt convinși și argumentează că intervențiile represive se bazează mai mult pe prejudecăți decât pe pericole reale. În anii recenți, justiția administrativă franceză a respins deja o serie de asemenea decrete.
Acest subiect a intrat și în arena politică, figurând în programele unor candidați la alegerile locale din 15 și 22 martie. Franța, semnatară a Cartei Sociale Europene din 1999, trebuie să colaboreze cu Comitetul și să respecte deciziile acestuia, punând guvernul în fața unei alegeri dificile.
Deci, ce urmează pentru Franța? Rămâne de văzut dacă aceste decrete vor fi revizuite sau dacă vor continua să fie un subiect central în dezbaterea privind drepturile sociale și protecția persoanelor vulnerabile.