Buzăul și drumul său abrupt către neutralitatea climatică

Municipiul Buzău și-a propus să devină unul dintre cele 10 orașe din România care vor să atingă neutralitatea climatică până în 2035. Această inițiativă, parte a Misiunii M100 a Uniunii Europene, urma să aducă un fond de 1 miliard de euro pentru proiecte verzi, de la folosirea apei uzate în agricultură până la energia regenerabilă. Însă Tribunalul Buzău a anulat acest contract ambițios, provocând o adevărată furtună de opinii și controverse.

Decizia instanței și motivele contestării

Decizia a venit după ce Haritina Craița a contestat proiectul, susținând că nu se bazează pe evaluări și avize de mediu adecvate. Ea a subliniat că proiectele incluse, precum cel al Iazului Morilor, nu iau în calcul riscurile ecologice. Aceste ape uzate, filtrate doar prin stuf, pot contamina solul cu metale grele. În plus, ea a argumentat că grăbirea acestor inițiative înainte de termenul european din 2050 implică costuri financiare nejustificate.

Reacția autorităților locale

Primarul Buzăului, Constantin Toma, s-a arătat dezamăgit de decizie, calificând-o drept incredibilă și promițând recurs la Curtea de Apel Ploiești. Toma a insistat că participarea Buzăului la Misiunea M100 nu e doar un angajament politic, ci un pas esențial către reducerea poluării în oraș.

Perspectiva europeană

Misiunea M100 a Uniunii Europene vizează să sprijine cel puțin 100 de orașe pentru a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2035. Anularea contractului Buzăului ar putea constitui un precedent în acest context european, deoarece orașul face parte din cele 112 înscrise în program.

Chiar dacă Buzăul a fost împiedicat momentan să-și continue drumul către neutralitatea climatică, determinarea de a reveni în cursa pentru un viitor mai verde rămâne vie. Dezbaterile și confruntările pe tema aceasta sunt departe de a se fi încheiat, semnalând provocările și oportunitățile pe care orașele le întâlnesc în acest proces complex de transformare.