Viziunea primarului Constantin Toma de a transforma Bobocul în ‘Otopeni II’ prinde avânt și la București. Ideea lui pare să fi captat atenția, iar planul a ajuns pe masa de lucru a autorităților centrale. Dar să vedem ce ascunde acest proiect care îmbină ambiția locală cu dorința de extindere.
Puncte forte și provocări
- Bobocul beneficiază de o poziționare strategică. Cu deschiderea autostrăzii A7, distanța până la București se reduce la o oră, iar planurile includ un nod rutier care să asigure accesul rapid la aeroport.
- Când ceața pune stăpânire pe Otopeni, avioanele ar putea ateriza mai aproape, nu la Constanța sau Sibiu, ci la Boboc. O alegere practică atât pentru zborurile cargo, cât și pentru pasageri, inclusiv pentru cele charter.
Totuși, nu este de ajuns doar o idee inovatoare. Acordul Ministerului Apărării Naționale este esențial pentru ca pista, folosită acum de școala de aviație, să poată acomoda și zborurile civile fără a perturba activitatea militară.
Sprijin politic și obstacole birocratice
Un nou aliat, Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău și fost prim-ministru, susține proiectul. Ciolacu poate naviga labirintul politic de la București și e de așteptat ca proiectul să avanseze din faza de discuții spre implementare.
Realitatea de pe teren
Cu toate acestea, unii critici locali nu împărtășesc entuziasmul primarului. Buzăul, spun ei, are alte priorități: de la câinii vagabonzi din centru, până la starea precară a drumurilor și necesitatea unui nou spital județean. Oricât de tentant ar fi un aeroport, funcționarea lui presupune mai mult decât o pistă: infrastructură, taxe, mentenanță. Și costurile pot fi o provocare pentru bugetul local.
Exemple din țară
Alte orașe nu au reușit să atragă zboruri comerciale, deși au potențial. Brașovul se zbate să atragă operatori, iar Tulcea este aproape uitată. Un aeroport poate deveni un elefant alb dacă nu există o viziune economică solidă pentru a-l susține. Întrebarea crucială rămâne: are Buzăul resursele și planurile pentru a face din acest vis o realitate?
Fără a minimiza potențialul proiectului, viitorul său depinde de un delicat echilibru între viziune, sprijin politic și, mai ales, realism economic.