Operațiunea Salvarea Bugetului: Guvernul taie de la 15 ministere pentru a acoperi găurile la Sănătate și Transporturi

Cu vistieria goală în prag de iarnă și cu mai multe instituții în colaps financiar, incapabile să-și plătească angajații, Guvernul a fost forțat să opereze a doua rectificare bugetară a anului. Este o mișcare disperată, o jonglerie contabilă menită să astupe găurile create de o proastă planificare și să asigure funcționarea minimă a statului până la finalul lui 2025. Printr-o Ordonanță de Urgență adoptată pe repede înainte, Executivul mută miliarde de lei dintr-un buzunar în altul, creând o listă clară a câștigătorilor și, mai ales, a perdanților acestei manevre financiare de criză.

Injecție de capital pentru sectoarele critice

Trei ministere răsuflă ușurate, primind o gură de oxigen financiar vitală, în valoare totală de peste 2,3 miliarde de lei. Aceste fonduri sunt direcționate către domenii unde presiunea a atins cote maxime, riscând să degenereze în crize sociale de amploare.

Cel mai mare beneficiar este, de departe, Ministerul Sănătății, care primește o suplimentare masivă de 1,5 miliarde de lei. Banii nu sunt un moft, ci o necesitate stringentă pentru a acoperi decontarea tratamentelor, multe dintre ele pentru pacienți cu afecțiuni grave, și pentru a plăti concediile medicale restante. Infuzia de capital vine să confirme subfinanțarea cronică a sistemului și faptul că, fără astfel de intervenții de urgență, întregul sistem sanitar riscă blocajul.

Urmează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu un plus de 750 de milioane de lei. Acești bani sunt destinați în principal acoperirii subvențiilor pentru giganții de stat CFR și Metrorex, companii care, an de an, depind de ajutorul public pentru a supraviețui și pentru a asigura transportul a milioane de români. Fără această rectificare, riscul unor blocaje în transportul feroviar și cel subteran din Capitală ar fi fost iminent.

Lista scurtă a câștigătorilor este încheiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care primește o sumă mai modestă, de 80,8 milioane de lei, probabil pentru a acoperi diverse plăți restante către fermieri sau pentru a finaliza programe aflate în derulare.

Marea Tăiere: Lista celor 15 instituții sacrificate

În contrapartidă, securea austerității lovește fără milă nu mai puțin de 15 instituții publice. Tăierile sunt masive și vizează domenii cheie, de la finanțe și investiții până la justiție și siguranță națională. Paradoxal, chiar Ministerul Finanțelor, custodele banului public, încasează cea mai drastică lovitură la capitolul ‘acțiuni generale’, cu un buget redus cu o sumă colosală: 2,08 miliarde de lei. Această mișcare sugerează fie o supraestimare inițială a necesarului, fie folosirea acestui buget ca un ‘fond tampon’ din care se taie la nevoie.

Un semnal de alarmă extrem de puternic este tăierea a 1,6 miliarde de lei de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Într-o țară care depinde critic de fondurile de la Bruxelles pentru modernizare și dezvoltare, reducerea bugetului exact la instituția responsabilă cu atragerea acestor bani este o decizie greu de înțeles și cu potențiale consecințe negative pe termen lung. Practic, Guvernul frânează exact acolo unde ar trebui să accelereze, punând sub semnul întrebării capacitatea administrativă de a implementa proiecte vitale.

Valul de tăieri mătură și sectoare strategice: Ministerul Economiei și Digitalizării pierde aproape jumătate de miliard de lei (499,2 milioane), o lovitură dată ambițiilor de modernizare și digitalizare a țării. Nici justiția nu scapă, Ministerul Public fiind lăsat fără 320,7 milioane de lei, o reducere care ar putea afecta activitatea procurorilor și lupta împotriva infracționalității.

Pe lista perdanților se regăsesc și instituții din zona de siguranță și ordine publică, precum Serviciul de Telecomunicații Speciale (-145,1 milioane lei) și Ministerul Afacerilor Interne (-51,5 milioane lei), dar și ministere cu rol social, precum cel al Muncii (-129,2 milioane lei). Reducerile se întind până la organisme de control ca Curtea de Conturi și Agenția Națională de Integritate, ceea ce ridică întrebări despre prioritățile reale ale Guvernului.

Război declarat birocrației

Conștient de imaginea unei simple jonglerii contabile, prim-ministrul Ilie Bolojan încearcă să mute atenția spre o reformă structurală a aparatului de stat, promițând un război deschis declarat birocrației. Acesta anunță și o reorganizare a zece companii de stat, patru din energie și șase din transporturi, ca parte a unui efort mai larg de a face economii.

Declarația sa este tranșantă: Sunt ministere cu foarte multe servicii deconcentrate în județe, deci cu mulți directori în fiecare județ. Nu se va întâmpla nimic dacă de la 1 ianuarie vor fi mult mai puține servicii deconcentrate, vor fi mai puțini directori, mai puțini directori adjuncți.

Acest mesaj sună ca un avertisment direct pentru vasta armată de funcționari din eșaloanele superioare ale administrației locale și centrale. Rămâne însă de văzut dacă această viziune curajoasă se va materializa într-o eficientizare reală și o reducere a cheltuielilor sau va rămâne, ca de atâtea alte ori, o simplă declarație de intenție menită să calmeze spiritele într-un moment de criză.

Echilibristică pe sârma deficitului

În ciuda acestor manevre financiare disperate, Guvernul susține că ținta de deficit bugetar, asumată pentru finalul anului la un nivel deja alarmant de 8,4% din Produsul Intern Brut, nu va fi afectată. Este o echilibristică periculoasă, care menține România într-o poziție vulnerabilă în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Mai grav, estimările oficiale indică faptul că, la sfârșitul lui 2025, datoria publică a României va atinge 59,6% din PIB. Ne apropiem vertiginos de pragul critic de 60%, stabilit prin tratatele Uniunii Europene, un prag a cărui depășire ar putea declanșa mecanisme de corecție severe din partea Bruxelles-ului și ar scumpi și mai mult costurile de finanțare ale țării.

Câștigătorii Rectificării:

• Ministerul Sănătății: +1,5 miliarde de lei
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +750 milioane lei
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +80,8 milioane lei

Perdanții Rectificării:

• Ministerul Finanțelor (acțiuni generale): -2,08 miliarde de lei
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -1,6 miliarde de lei
• Ministerul Economiei și Digitalizării: -499,2 milioane lei
• Ministerul Public: -320,7 milioane lei
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -145,1 milioane lei
• Ministerul Muncii: -129,2 milioane lei
• Ministerul Finanțelor: -108,9 milioane lei
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -66,3 milioane lei
• Ministerul Afacerilor Interne: -51,5 milioane lei
• Curtea de Conturi: -43,8 milioane lei
• Agenția Națională de Integritate: -21,0 milioane lei
• Secretariatul General al Guvernului: -15,2 milioane lei

A doua rectificare bugetară din 2025 se prezintă, așadar, nu ca o ajustare strategică, ci ca o operațiune de urgență pentru a stinge incendii. Mutarea banilor dintr-un buzunar în altul rezolvă criza de lichidități pe termen scurt, dar lasă nerezolvate problemele structurale ale unui stat care cheltuie mult și ineficient. Sacrificarea investițiilor pentru a acoperi cheltuieli curente și subvenții este un pariu extrem de riscant, ale cărui consecințe negative s-ar putea resimți pe termen lung în întreaga economie a României.