Reziliența Ucrainei: O Economie care se Reconstruiește în Mijlocul Războiului

Economia ucraineană, deși afectată profund de război, demonstrează o capacitate remarcabilă de adaptare și reconstrucție. Deși este cu un sfert mai mică decât în 2021, pentru prima dată din 2022, economia Ucrainei depășește, în privința unor indicatori cheie, pe cea a Rusiei. The Economist notează o perspectivă optimistă, cu Banca Națională a Ucrainei prognozând o creștere a PIB-ului de 4% în 2024 și 4,3% în 2025. Moneda este stabilă, iar ratele dobânzilor sunt la minimul ultimelor 30 de luni, spre deosebire de situația din Rusia, unde dobânzile ar putea ajunge la 23% pentru a opri declinul rublei. Cu toate acestea, provocările rămân semnificative: un război în escaladare, resurse interne epuizate și incertitudini geopolitice.

Istoria economică a Ucrainei din 2022 poate fi împărțită în trei etape distincte. Prima etapă, marcată de lupte intense, a fost una de supraviețuire. Legea marțială a fost impusă, 14 milioane de oameni și-au părăsit casele, porturile de la Marea Neagră au fost blocate, iar Banca Centrală a finanțat jumătate din deficitul bugetar. Inflația a crescut exploziv, iar PIB-ul a scăzut cu o treime.

A doua etapă a început odată cu respingerea ofensivei rusești în sudul țării, la mijlocul anului 2022. Cu revenirea încrederii, PIB-ul s-a stabilizat, exporturile de cereale au fost reluate grație unui acord intermediat de ONU, iar Banca Centrală s-a concentrat pe combaterea inflației. Un pachet cu FMI a fost semnat la începutul anului 2023, controalele de capital au fost relaxate, iar rezervele valutare s-au refăcut datorită asistenței internaționale.

Revenirea stabilității macroeconomice a permis guvernului și companiilor să-și adapteze operațiunile la realitățile războiului. Construcția de parcuri industriale în regiunile vestice, investițiile în străinătate pentru protejarea veniturilor și fluxul de venituri din străinătate ale ucrainenilor emigrați sunt doar câteva exemple ale acestei adaptări. Anul trecut, fiecare a zecea companie nouă din Polonia a fost fondată de un ucrainean, demonstrând spiritul antreprenorial al refugiaților ucraineni.

Realizarea resurselor pentru nevoile războiului a fost o provocare majoră. Cheltuielile publice au crescut de peste două ori, reprezentând acum două treimi din PIB. Companii de stat, precum Naftogaz, au suferit reforme majore, trecând de la pierderi semnificative în 2022 la profit în prima jumătate a anului 2024, grație creșterii producției de gaze și investițiilor în energie verde.

Sectorul privat a demonstrat, de asemenea, o remarcabilă adaptabilitate. După distrugerea Mariupolului, Vitali Lopusanski a creat UADamage, o companie de inteligență artificială care folosește imagini din satelit pentru a cartografia distrugerile, ajutând la reconstrucție. Compania a cartografiat peste 200 de orașe și dezvoltă tehnologii pentru detectarea minelor și dezactivarea lor.

Menținerea fluxurilor valutare a fost esențială. După ce Rusia a refuzat să prelungească acordul privind cerealele, Ucraina și-a deschis propriul coridor maritim, asigurându-și exporturile de cereale, metale și minerale. Această inițiativă, susținută de o campanie remarcabilă de descurajare maritimă cu drone și rachete, a contracarat încercările Rusiei de a priva Ucraina de resurse și moral.

A treia etapă, cea actuală, este marcată de lipsa severă de energie, forță de muncă și bani. Cu toate acestea, Ucraina este mai bine pregătită să facă față acestor provocări. Capacitatea de import de energie electrică din UE a crescut, iar soluțiile inovatoare, precum utilizarea biogazului din deșeuri și generatoarele diesel, au fost implementate pe scară largă pentru a reduce dependența de rețeaua națională.

Andri Pisni, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, estimează o scădere a deficitului de energie electrică la 6% din cererea totală în 2025 și 3% în 2026. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la energie electrică afectează economia, iar Timofi Milovanov de la Kyiv School of Economics estimează că această problemă ar putea reduce creșterea PIB-ului anul viitor cu un punct procentual.

Deficitul de forță de muncă este o altă provocare majoră. Mobilizarea, migrația și războiul au redus forța de muncă cu peste o cincime. Deși există un număr mare de locuri de muncă vacante (65.000 pe săptămână), numărul de candidați este insuficient. Lupta pentru echilibru între nevoile economice și cele militare continuă.

Lipsa fondurilor reprezintă o altă amenințare semnificativă. Fermele și întreprinderile mici se confruntă cu dificultăți în accesarea creditelor, iar finanțarea investițiilor pe termen lung este aproape imposibilă. Costurile de afaceri au crescut rapid, afectând profiturile.

Mauro Longobardo, de la ArcelorMittal Ucraina, a declarat că a cheltuit 1 miliard de dolari pentru a-și menține instalațiile în funcțiune, iar jumătate din oțelării sunt închise. Deficitul bugetar din 2025 se preconizează a fi de aproximativ 20% din PIB, iar finanțarea acestuia se bazează în mare parte pe asistența externă. G7 a promis un pachet de 50 de miliarde de dolari, dar angajamentul Americii este nesigur.

Dimitar Bogov, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, consideră că Ucraina va putea supraviețui fără fondurile americane în 2025, grație contribuțiilor UE și altor membri G7. Rezervele valutare ale Ucrainei sunt semnificative (se estimează 43 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024), dar o retragere a Americii ar putea crea o situație dificilă în 2026.

Progresele în îndeplinirea angajamentelor față de FMI și UE garantează finanțarea externă a bugetului de stat. Reziliența economiei ucrainene în fața războiului este o lecție impresionantă de adaptare, inovație și perseverență. Deși provocările rămân, capacitatea de adaptare și sprijinul internațional oferă un optimism prudent pentru viitor.