Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul UE-Balcanii de Vest, un eveniment crucial desfășurat la Bruxelles, marcat de discuții aprinse despre viitorul regiunii într-un context geopolitic complex. Întâlnirile cu liderii balcanici au evidențiat provocările comune cu care se confruntă statele, de la războiul din Ucraina la evoluțiile volatile din Orientul Mijlociu.
Un angajament reciproc: Summitul a reprezentat o platformă ideală pentru a reconfirma angajamentul reciproc al UE și al statelor din Balcanii de Vest. UE și-a reiterat sprijinul pentru perspectiva europeană a regiunii, subliniind importanța aderării la valorile europene, în special în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partenerii regionali, la rândul lor, și-au reafirmat angajamentul față de aceste valori ca orientare strategică.
Cooperare multifacetată: Discuțiile s-au axat pe două componente esențiale: cea economică și sectorială, dar și dialogul politic. Oportunitățile deschise de Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest și implementarea agendei de reforme au fost subiecte centrale ale dezbaterilor. Iohannis a subliniat importanța cooperării strânse între parteneri, fundamentată pe valori, principii și interese comune, evidențiind necesitatea solidarității și unității într-un context geopolitic marcat de incertitudine.
Priorități românești: Președintele României a punctat rolul crucial al avansării procesului de convergență cu Uniunea Europeană și necesitatea accelerării implementării reformelor, atât în domenii fundamentale, cât și sectoriale. Din perspectiva României, accentul se pune pe consolidarea legăturilor economice, reducerea barierelor logistice și îmbunătățirea cooperării transfrontaliere prin alinierea la standardele UE. Promovarea relațiilor de bună vecinătate și reconciliere între statele din regiune este, de asemenea, o prioritate majoră.
Integrare europeană și sprijin reciproc: Iohannis a salutat progresele înregistrate de statele partenere în procesul de integrare, asigurând un sprijin constant din partea României, bazat pe meritul propriu al fiecărui candidat în procesele de reformă și în asumarea valorilor Uniunii Europene. Contribuția României la misiunea EUFOR Althea a fost subliniată ca un exemplu concret de sprijin pentru securitatea și stabilitatea regiunii.
Securitate și apărare: Cooperarea în domeniul securității și apărării a fost un alt subiect important. UE este angajată în regiune prin misiunea militară EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina și prin misiunea civilă EULEX Kosovo. România și-a reafirmat sprijinul pentru securitatea și stabilitatea regiunii, prin contribuția la EUFOR Althea și KFOR.
Combaterea criminalității organizate: Combaterea criminalității organizate a reprezentat un alt punct cheie al discuțiilor. România a pledat pentru consolidarea colaborării cu partenerii din Balcanii de Vest, prin inițiative comune și implementarea celor existente.
Migrație: Colaborarea în gestionarea fluxurilor migratorii a fost, de asemenea, discutată. S-a constatat o scădere substanțială a presiunii migratorii pe ruta Balcanilor de Vest în 2024, grație cooperării eficiente între state. România joacă un rol crucial în supravegherea frontierelor și combaterea migrației ilegale.
Cooperare sectorială: Alte domenii abordate includ energia, mediul, transportul, telecomunicațiile și cercetarea. Iohannis a salutat progresele înregistrate în cooperarea sectorială, în special datorită Planului de Creștere pentru Balcanii de Vest, și a făcut apel la o colaborare mai strânsă pentru protejarea proceselor democratice și lupta împotriva amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice.
Integrarea energetică: România și-a exprimat sprijinul pentru integrarea statelor din Balcanii de Vest în piața europeană de energie și a subliniat necesitatea conectării infrastructurii de transport între UE, Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina.
Declarația comună: Liderii au adoptat o Declarație Comună care contribuie la integrarea treptată a regiunii și conține un set de livrabile și priorități sectoriale privind cooperarea UE – Balcanii de Vest.
Concluzii: Declarația comună subliniază importanța parteneriatului strategic dintre UE și Balcanii de Vest, necesitatea unei colaborări strânse pentru depășirea provocărilor comune și reafirmarea angajamentului față de perspectiva aderării la Uniunea Europeană a statelor din regiune. Unitatea și solidaritatea sunt esențiale în contextul geopolitic actual, iar aderarea la valorile și principiile europene, precum statul de drept și respectarea drepturilor omului, rămân fundamentale pentru progres.
In esență, summitul a fost un semnal clar al angajamentului UE față de Balcanii de Vest, dar și o reiterare a responsabilității statelor din regiune în procesul de integrare europeană, un proces care necesită reforme concrete și o cooperare solidă, atât internă, cât și cu Uniunea Europeană.