Amenințările nucleare cresc, iar odată cu ele, și vânzările de buncăre atomice private. De la mici adăposturi metalice până la complexe subterane luxoase, americanii investesc în siguranța lor într-un climat global tot mai incert. Dar experții avertizează: această goană după buncăre creează o percepție falsă de siguranță.
Cheltuielile globale cu armele au atins anul trecut suma uluitoare de 91,4 miliarde de dolari, potrivit The Independent. Această creștere alarmantă, alături de declarațiile oficialilor de securitate, explică parțial această tendință. Însă, experții susțin că concentrarea pe buncăre deviază atenția de la adevăratele probleme: necesitatea de a opri proliferarea armelor de distrugere în masă și de a gestiona riscurile imediate.
Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA) din SUA, într-un ghid amplu de 100 de pagini, subliniază că un subsol obișnuit, departe de pereții exteriori ai casei, poate oferi protecție suficientă împotriva precipitațiilor radioactive timp de cel puțin o zi, după o explozie nucleară. Buncărele extravagante nu sunt necesare, afirmă specialiștii guvernamentali.
Cu toate acestea, piața adaposturilor antiaeriene din SUA este în plină expansiune, estimată să crească de la 137 de milioane de dolari în 2023 la 175 de milioane de dolari până în 2030, potrivit BlueWeave Consulting. Ron Hubbard, CEO-ul Atlas Survival Shelters, cea mai mare fabrică de buncăre din lume, explică fenomenul: „Oamenii sunt neliniștiți și vor un loc sigur pentru familiile lor. Preferă să aibă un buncăr și să nu aibă nevoie de el, decât să aibă nevoie de el și să nu îl aibă.”
Pandemia COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul Israel-Hamas au contribuit semnificativ la această creștere a cererii. Hubbard povestește cum, după utilizarea de către Rusia a unei rachete hipersonice împotriva Ucrainei, telefonul său a sunat non-stop, patru clienți cumpărând buncăre în aceeași zi.
Buncărele vândute de Atlas Survival Shelters sunt proiectate pentru a proteja de diverse dezastre: tornade, uragane, precipitații radioactive, pandemii, chiar și erupții vulcanice. Hubbard afirmă: „Vestea bună despre războiul nuclear, dacă a existat vreodată, este că este foarte posibil să supraviețuiești dacă nu ești ucis în explozia inițială.”
Experții guvernamentali în dezastre confirmă această afirmație. Brooke Buddemeier, specialist în securitate radiologică la Laboratorul Național Lawrence Livermore, explică: „După o explozie nucleară, intrarea într-un adăpost, departe de locul unde cad particulele radioactive, vă poate ține pe dumneavoastră și familia în siguranță.”
Michael Dillon, om de știință la același laborator, detaliază scenariul imediat după explozie: „Va dura aproximativ 15 minute pentru ca precipitațiile radioactive să ajungă la cei aflați la o milă sau mai mult distanță de punctul zero. Va fi literalmente nisip care vă va cădea pe cap.” Recomandarea sa este să vă adăpostiți într-o clădire robustă și să rămâneți acolo timp de una sau două zile.
Concluzia? Investițiile în buncăre oferă un fals sentiment de securitate, în timp ce adevărata siguranță constă în prevenirea conflictelor și în pregătirea pentru situațiile de urgență, folosind resursele existente în mod eficient și rațional.