Tensiuni în Transnistria: Rusia amenință cu reacții dure în contextul crizei energetice

Criza energetică din Transnistria alimentează tensiunile regionale, cu Rusia amenințând cu represalii. Moscova, prin vocea Mariei Zaharova, a transmis un mesaj clar: orice amenințare la adresa cetățenilor ruși din regiunea separatistă, a contingentului de pacificatori sau a depozitelor de armament din Cobasna va fi considerată un atac direct asupra Federației Ruse. Este o declarație puternică, cu implicații geopolitice majore.

Zaharova acuză Chișinăul de instrumentalizarea crizei energetice pentru a rezolva problema transnistreană prin forță, respingând acuzațiile de ținere a populației transnistrene ostatică. Declaratia sa subliniază hotărârea Kremlinului de a proteja interesele sale în regiune, indiferent de consecințe. Este o demonstrație clară a influenței Rusiei în Transnistria și a capacității sale de a utiliza criza energetică ca pârghie politică.

Criza gazelor pune presiune pe Chișinău. Cu acordul dintre Ucraina și Rusia privind tranzitul gazului rusesc către Europa expirând la începutul anului viitor, regiunea transnistreană se confruntă cu perspectiva de a rămâne fără gaze. Gazprom nu a rezervat capacitatea de transport prin gazoductul transbalcanic pentru ianuarie, alimentând incertitudinea. Chișinăul insistă că actualul contract cu Gazprom prevede livrări până la granița Republicii Moldova, în timp ce Gazprom invocă o pretinsă datorie de 709 milioane de dolari, neconfirmată de un audit realizat de Republica Moldova, dar nerecunoscut de aceasta.

Echilibrul delicat al energiei. În prezent, malul drept al Nistrului utilizează gaze naturale din surse europene, dar furnizează gaze rusesti regiunii separatiste, care în schimb, oferă energie electrică produsă de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan la un preț relativ scăzut. Moscova pare dispusă să majoreze prețurile energiei, creând o situație extrem de complexă și instabilă. Viitorul livrărilor de gaze către Transnistria rămâne incert, generând îngrijorări cu privire la securitatea energetică a întregii regiuni.

Impactul politic al crizei. Experții avertizează că criza ar putea favoriza partidele pro-ruse din Republica Moldova, posibil ducând la o guvernare care ar putea bloca integrarea europeană a țării, conform unui model similar cu cel din Georgia. Situația este monitorizată cu atenție la nivel internațional, prezentând un risc semnificativ pentru stabilitatea regiunii.

Prezența militară rusă: un factor agravant. Armata rusă menține un contingent militar în Transnistria și controlează depozitul de muniții de la Cobasna, unde se află circa 20.000 de tone de muniții. Chișinăul solicită în mod repetat retragerea contingentului militar rus, dar Moscova refuză, invocând menținerea păcii. Această prezență militară amplifică tensiunile și complică și mai mult o situație deja delicată.