România intră în Schengen: Controale temporare și o victorie neașteptată

După 13 ani de așteptare, România se pregătește să intre în spațiul Schengen, dar nu fără o notă de amărăciune. Deși aderarea este aproape oficială, cu decizia de oficializare programată pentru 12 decembrie, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), intrarea nu va fi una completă. Controale temporare la frontierele terestre vor fi menținute pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni, o situație pe care unii europarlamentari o consideră umilitoare.

Ce înseamnă această perioadă de controale? Conform unei declarații comune semnate de Austria, România, Bulgaria și președinția ungară a Consiliului UE, controalele sunt justificate pentru „a atenua potențiala modificare a tiparelor de migrație care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței frontierelor interne”. Aceste controale se vor desfășura conform articolului 25 a, alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen.

Cât timp vor dura controalele? Deși perioada inițială este de cel puțin șase luni, articolul 25 a permite prelungirea cu încă un an în circumstanțe excepționale, ajungând la un maximum de trei ani. Cu toate acestea, o prelungire dincolo de șase luni necesită argumente foarte puternice și consultări cu instituțiile europene.

Controale prin sondaj sau generale? Acordul semnat nu precizează natura controalelor, dar Codul Schengen permite atât controale aleatorii, cât și generale. Având în vedere sprijinul constant al Ungariei pentru aderarea României la Schengen, este puțin probabil să fie implementate controale generale, care ar afecta libertatea de circulație. Europarlamentarii români susțin că controalele vor fi aleatorii, similar cu cele de la granița franco-germană dintre Strasbourg și Kehl.

Boom în transporturi, dar la ce preț? George Axinia (AUR), europarlamentar în Comisia de Transporturi, anticipează un boom în domeniul transporturilor, cu o fluidizare a traficului la granițe și creștere economică pentru România. Terminarea autostrăzii Pitești-Sibiu și conectarea cu Coridorul 4 European vor transforma Portul Constanța într-un punct cheie de comerț.

Schengen, o zonă cu provocări. În prezent, nu mai puțin de nouă țări din UE au reintrodus controale temporare la frontieră. Lena Dupont, europarlamentar creștin-democrat german, recunoaște provocările Schengen – creșterea numărului de intrări ilegale, amenințarea teroristă și crima organizată. Ea susține că soluția nu este blocarea aderării României și Bulgariei, ci întărirea agențiilor de securitate europene și naționale.

Preocupări privind criminalitatea. Europarlamentara Georgiana Teodorescu (AUR) subliniază necesitatea unei creșteri a efectivelor polițienești și a cooperării între forțele de ordine pentru a contracara potențiala creștere a criminalității, nu neapărat ca urmare a intrării României în Schengen, ci mai degrabă a pactului pentru migrație adoptat la nivelul Uniunii Europene.

Costurile tergiversării. Nicolae Ștefănuță (Verzi), vicepreședinte al Parlamentului European, evidențiază costurile economice și sociale ale așteptării de 13 ani, inclusiv un „sentiment pasiv de cetățeni de mâna a doua”, care, potrivit lui Vasile Dancu, social-democrat, a contribuit la ascensiunea unor forțe populiste.

Victoria lui Georgescu, o umbră asupra succesului. Succesul electoral al lui Calin Georgescu, candidatul suveranist care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, este văzut de mulți ca o consecință a acestei tergiversări, a sentimentului de marginalizare resimțit de o parte a populației. Deși victoria sa nu oprește aderarea, ridică semne de întrebare asupra viitorului relației României cu Uniunea Europeană.

Alocații financiare și avertismente. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat alocarea a 10 milioane de euro pentru România și Bulgaria, pentru echipamente și pregătirea polițiștilor de frontieră. El avertizează asupra pericolelor unei potențiale victorii a forțelor anti-europene și anti-NATO în alegeri, care ar putea compromite aderarea la Schengen și colaborarea cu NATO.

În concluzie, intrarea României în Schengen este un pas important, dar nu unul lipsit de nuanțe. Controalele temporare și ascensiunea unor forțe populiste evidențiază complexitatea procesului de integrare europeană și necesitatea unei abordări pragmatice, dar și a unei cooperări eficiente între statele membre pentru a asigura securitatea și prosperitatea spațiului Schengen.