![cropped-Untitled-1mc-11[1]](https://24buzau.ro/wp-content/uploads/2024/10/cropped-Untitled-1mc-111.png)
Cu doar câteva săptămâni înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Rusia și Statele Unite ale Americii se angajează într-un joc complex de putere, fiecare încercând să influențeze rezultatul conflictului din Ucraina. O analiză BBC dezvăluie o serie de acțiuni decisive, luate aproape simultan de ambele tabere, într-o cursă contra cronometru pentru a-și consolida pozițiile înainte de schimbarea administrației americane.
Rusia, într-o ofensivă de ultimă oră, a lansat un nou atac cu rachete balistice asupra orașului Dnipro. Această escaladare a violențelor este percepută de mulți observatori ca o încercare a Moscovei de a-și maximiza câștigurile teritoriale și de a-și consolida poziția negociatoare înainte de discuțiile anticipate cu o posibilă administrație Trump, cunoscută pentru declarațiile sale în favoarea unor negocieri rapide de pace.
Simultan, administrația Biden a aprobat, într-o mișcare surprinzătoare, utilizarea de către Ucraina a rachetelor Atacms cu rază lungă de acțiune. Această decizie, însoțită de o nouă tranșă de ajutor militar de aproape 300 de milioane de dolari (inclusiv mine antipersonal), pare să fie o reacție la sosirea a mii de soldați nord-coreeni pe front, o escaladare considerată extrem de gravă de Washington.
Tensiunile au fost amplificate și de decizia lui Vladimir Putin de a slăbi condițiile de utilizare a armelor nucleare rusești. Moscova susține că această măsură „elimină efectiv” posibilitatea unei înfrângeri militare, subliniind astfel riscurile unui conflict extins.
Experții văd în acțiunile Rusiei o încercare de a crea o imagine de superioritate militară. Mihailo Samus, șeful New Geopolitics Research Network din Ucraina, subliniază faptul că Rusia a stocat sute de rachete Iskander și Kinjal timp de săptămâni, demonstrând o planificare atentă a acestor acțiuni menite să transmită un mesaj psihologic puternic înainte de schimbarea puterii la Washington. Atacul aerian masiv de la începutul săptămânii, care a determinat închiderea mai multor ambasade occidentale, întărește această ipoteză.
Jade McGlynn de la King’s College din Londra este de acord că Rusia își urmărește consolidarea poziției negociatoare. Însă, ea exprimă scepticismul față de posibilitatea unui acord cu Putin, evidențiind ambiția acestuia de a subjuga Ucraina.
Ucraina a marcat recent 1000 de zile de la începutul invaziei rusești pe scară largă. Forțele ruse continuă atacurile neîncetate în estul Ucrainei, în încercarea de a cuceri obiective strategice cheie. Tatiana Stanovaia de la Carnegie Russia Eurasia Center descrie sentimentul din Moscova ca fiind unul de încredere în victoria finală asupra Ucrainei, o perspectivă considerată de mulți ca fiind o iluzie periculoasă.
Impactul asupra unui eventual acord de pace mediat de Donald Trump este incert. Tatiana Stanovaia sugerează că, odată ajuns la putere, Trump va trebui să ia în calcul noi factori, printre care și responsabilitatea pentru situația creată. O escaladare a conflictului din partea Rusiei ar putea compromite șansele unui acord, obligându-l pe Putin la mai multă flexibilitate.
Decizia lui Biden de a permite Ucrainei utilizarea rachetelor Atacms a fost întâmpinată cu reacții diverse. În timp ce unii republicani au susținut această decizie, alții, precum senatorul Lindsay Graham, au criticat-o, considerând-o o manevră politică mai degrabă decât o acțiune menită să ajute Ucraina. Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională, a descris situația ca o escaladare, fără a putea prezice direcția evenimentelor.
Amenințarea Rusiei cu utilizarea armelor nucleare este evaluată diferit. Alexander Iermakov de la Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale consideră că modificarea doctrinei nucleare rusești este mai degrabă o declarație adresată potențialilor adversari, decât un plan operațional concret. Tatiana Stanovaia crede că Putin încearcă să intimideze elitele occidentale, demonstrându-le că se joacă cu focul.
Viitorul este incert, dar pozițiile sunt clare. Surse din interiorul Kremlinului au început să își facă cunoscute condițiile minime pentru orice acord de pace, iar Volodimir Zelenski și-a exprimat ferm poziția în diverse interviuri. El a subliniat dependența Ucrainei de ajutorul militar american, afirmând că o reducere a acestuia ar duce, cel mai probabil, la o înfrângere militară. Putin insistă asupra neutralității Ucrainei ca o condiție esențială pentru normalizarea relațiilor, în ciuda integrării Ucrainei în structurile NATO și UE. Potrivit unor surse Reuters, Putin ar putea accepta retragerea din teritorii limitate, dar nu este dispus la concesii majore. Zelenski a prezentat un plan de reziliență în 10 puncte, subliniind determinarea Ucrainei de a-și recâștiga integral teritoriile ocupate.
Concluzia este una de incertitudine. Mulți experți, precum Mihailo Samus, subliniază că Ucraina ar putea avea nevoie de ani de zile pentru a-și atinge obiectivele. Jade McGlynn spune că puțini ucraineni cred într-un acord de pace durabil mediat de Trump, iar orice compromis inacceptabil ar putea duce la haos intern. O colaborare mai extinsă din partea Europei se impune, consideră experții, pentru a contracara influența Rusiei. Jocul strategic dintre Moscova și Washington continuă, cu implicații profunde pentru viitorul Ucrainei și pentru stabilitatea Europei.
