E posibil ca elevul tău să nu primească atenția de care are nevoie! Cum ar fi să îți spun că într-o mare parte din școlile din România, copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt lăsați să se descurce singuri? Sistemul pare să-și fi încheiat misiunea înainte de a începe.
Avem cifre care ne fac să ne întrebăm dacă educația incluzivă este doar un concept de manual. Cu 1.852 de profesori de sprijin pentru 51.784 de elevi CES integrați în învățământul de masă, fiecare profesor ar trebui să jongleze cu aproape 28 de elevi! Standardul legal spune că numărul ar trebui să fie între 4 și 12 elevi per profesor, în funcție de gravitatea deficienței.
Buzău devine o mică dramă statistică: Aproape 57.600 de elevi cu doar 74 de consilieri școlari. Adică, un consilier la 780 de elevi, deși limita legală este de 500. Și nu ne oprim aici: doar șapte logopezi și 17 profesori de sprijin deservesc un întreg județ.
OUG 28/2026 a deblocat teoretic ocuparea posturilor, dar deblocarea nu se vede în clase. Ministerul Educatiei este acum în punctul critic de a transforma aceste deblocări în acțiuni reale: profesori noi, calendar de implementare, bugete clare.
Pentru elevii CES, mai puțin de o oră de sprijin specializat pe săptămână echivalează cu o abandonare instituțională. Iar presiunea care ar trebui să dispară cade direct pe umerii profesorilor de la clasă. Sistemul nu mai poate sta în amânare. Fiecare copil are dreptul constituțional la educație de calitate, iar noi avem obligația morală să îi asigurăm acest drept.