Isarescu: Deficit bugetar de 8%, o recesiune cruntă dacă se reduce drastic

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, a confirmat declarațiile premierului privind deficitul bugetar de 8%, explicând că acesta este parțial rezultatul investițiilor.
Însă, o reducere bruscă a acestui deficit, de exemplu la 3% sau 2%, ar genera o recesiune severă în România, avertizează Isarescu.
El subliniază că atâta timp cât deficitul public depășește creșterea economică, datoria publică crește.
O reducere drastică ar împiedica această creștere, dar cu prețul unor consecințe economice negative majore.

Corecții bugetare și impactul asupra inflației
Isarescu anticipează necesitatea unui program de corecție bugetară susținut politic, recunoscând că orice ajustare implică sacrificii.
Reducerea deficitului extern necesită adaptarea consumului intern la nivelul producției, dar acesta nu trebuie să fie o simplă austeritate dureroasă.
Se poate realiza o corecție fiscală echilibrată, comparabilă cu o dietă sănătoasă, cu un impact minim asupra populației.

Investițiile și deficitul
Deși confirmă că investițiile au contribuit la deficitul de 8%, Isarescu subliniază importanța dinamicii și a magnitudinii deficitului.
El evită să comenteze aspectele politice, declarând că BNR nu se implică în deciziile guvernamentale.
Mutarea responsabilității de la un guvern la altul nu este, în opinia sa, soluția optimă.

Impactul pe termen lung
Isarescu accentuează faptul că deficitul public este un indicator mai important decât atingerea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică.
Reducerea deficitului trebuie să fie graduală și credibilă pentru a evita perturbări economice majore.

Prognoza inflației BNR
Consiliul de Administrație al BNR a aprobat Raportul asupra inflației (noiembrie 2024).
Prognoza indică o ușoară creștere a inflației în ultimele luni ale anului 2024, cu fluctuații în semestrul I al anului 2025, rămânând peste țintă.
Această evoluție este atribuită unor factori precum efectele de bază, seceta din 2024 și creșterea prețurilor la materii prime, în special alimente și energie.
Scăderea inflației este prevăzută abia de la începutul anului 2026, pe o traiectorie mai lentă decât se anticipa anterior, influențată de factori precum decelerarea creșterii prețurilor la importuri și ajustarea anticipărilor inflaționiste.