Democrația Moldovei, o fortăreață în fața interferenței ruse

Jurnaliștii și poliția moldovenească au luptat împotriva dezinformării, intimidării și corupției electorale, în timp ce un număr impresionant de cetățeni s-au prezentat la vot, protejând democrația împotriva ingerințelor Rusiei în alegerile prezidențiale, câștigate de Maia Sandu, relatează The Guardian.

Intervenția Rusiei în alegerile prezidențiale din Moldova a fost fără precedent. Structurile judiciare au semnalat o schemă de cumpărare a voturilor în primul tur, orchestrată de oligarhul fugar pro-rus Ilan Șor, care neagă orice implicare, explică Paula Erizanu, jurnalistă la The Guardian, originară din Moldova. Erizanu s-a întors în țara natală în 2022, după 12 ani petrecuți în Marea Britanie, îngrijorată de extinderea conflictului din Ucraina.

Datorită rezistenței ucrainene, cerul este încă senin în Moldova. Dar în săptămânile premergătoare turului doi al alegerilor prezidențiale, între actuala președintă pro-europeană Maia Sandu și fostul procuror general susținut de Rusia, Alexandr Stoianoglo, am simțit că aș putea să-mi pierd din nou țara.

Înaintea turului doi, mai mulți cetățeni moldoveni, inclusiv jurnaliști, au primit amenințări cu moartea. În ziua scrutinului, secțiile de votare din Europa dedicate diasporei moldovenești au fost perturbate de alarme false cu bombă, iar serverele Comisiei Electorale Centrale au fost ținta unui atac cibernetic. Poliția a raportat dovezi privind transportul ilegal organizat al alegătorilor din Rusia, Belarus, Azerbaidjan și Turcia. Locuitori din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, au confirmat că au fost transportați la vot.

Pe lângă manipulările evidente, internetul, în special TikTok, a fost inundat de dezinformare anti-europeană înainte de referendumul UE din 20 octombrie.

În ciuda acestor obstacole, Maia Sandu a câștigat alegerile, sub sloganul informal: Nu pot fura cât putem noi vota.

Poliția a publicat zilnic rapoarte despre arestări și confiscări de bani destinați cumpărării de voturi. Această transparență a contribuit la conștientizarea publicului cu privire la ilegalitatea practicilor corupte și a mobilizat 380.000 de alegători în Chișinău, mult mai mulți decât în 2020, și 330.000 de moldoveni din diaspora, un număr record reprezentând aproape 20% din totalul votanților. Ambele grupuri au votat majoritar pentru Maia Sandu.

PSRM, partidul pro-rus care l-a susținut pe Alexandr Stoianoglo, a contestat rezultatele, numind-o pe Maia Sandu președinta diasporei.

În timp ce trăiam în Marea Britanie, am stat la coadă ore întregi pentru a vota în alegerile moldovenești. În 2016, când Sandu a candidat prima dată împotriva liderului PSRM, Igor Dodon, și a pierdut, eu și mii de alți cetățeni nu am putut vota din cauza lipsei de buletine de vot. Unii oameni veniseră de la sute de kilometri distanță.

Diaspora moldovenească este relativ recentă, oamenii au început să emigreze masiv în anii 2000, sub regimul comunist al lui Vladimir Voronin. Destinațiile inițiale erau Rusia, Italia sau Portugalia, unde lucrau în construcții sau ca îngrijitori pentru a-și întreține familiile.

Profesoara mea de istorie a plecat să aibă grijă de câinii unei vedete italiene pentru a-și plăti taxele de universitate ale fiului ei.

De atunci, aproximativ un milion de moldoveni au obținut cetățenia română, inclusiv cei doi candidați prezidențiali. Pasapoartele UE le-au oferit moldovenilor oportunități mai bune de studiu și muncă în Europa. În prezent, aproximativ un milion de moldoveni trăiesc în străinătate, iar 2,8 milioane în țară. Aproape fiecare familie are membri care lucrează în afara țării.

Mulți s-au întors din diaspora pentru a-și deschide afaceri sau a se alătura ONG-urilor și instituțiilor statului. Maia Sandu a făcut acest lucru în 2012, părăsind o poziție bine plătită la Banca Mondială pentru a deveni ministru al Educației. La fel și Natalia Gavriliță, care a renunțat la locul de muncă din Londra pentru a deveni ministru de Finanțe, apoi prim-ministru.

De la invazia Ucrainei, mulți moldoveni din diaspora rusă s-au întors acasă. În regiunile pro-ruse Găgăuzia și Transnistria, oamenii au început să emigreze în Polonia și Cehia.

Într-o călătorie cu autobuzul Chișinău-Praga, săptămâna trecută, un pasager asculta propagandă rusă. Celălalt șofer urmărea un discurs al Maiei Sandu. Rețelele sociale au polarizat societatea moldovenească, la fel ca în restul lumii. Propaganda rusă exploatează cu abilitate aceste diviziuni.

Moldova a demonstrat rezistență în referendumul recent privind UE și în alegerile prezidențiale.

Dar, fiind o republică parlamentară, marea bătălie va avea loc anul viitor, la alegerile parlamentare. Până atunci, autoritățile trebuie să combată mai eficient schemele de cumpărare a voturilor, rețelele sociale trebuie reglementate mai strict, iar moldovenii pro-europeni trebuie să coopereze și să comunice mai eficient decât propagandiștii ruși, conchide Paula Erizanu.