Reprezentarea Femeilor in Parlament: O Analiza a Candidaturilor la Alegerile din 2024

Candidaturi feminine: o radiografie a partidelor politice

Analiza candidaturilor la alegerile parlamentare din 2024 scoate la iveala diferente semnificative in ceea ce priveste reprezentarea femeilor in principalele partide politice din Romania. PSD se evidentiaza printr-o prezenta feminina mai consistenta, in timp ce PNL ramane in urma, oferind acces limitat femeilor la pozitii eligibile.

PSD:

• Camera Deputatilor: 20% pe locul 1, 30% pe locul 2, 41% pe locul 3. Procentul femeilor intre locurile 4 si 7 variaza intre 33% si 37%.
• Senat: 36% femei, comparativ cu 32% barbati. 19% dintre candidate se afla pe primul loc, iar 35% pe locul doi.

PNL:

• Camera Deputatilor: 27% femei. Doar 12% dintre candidatii de pe locul 1 sunt femei, 14% pe locul 2, 29% pe locul 3 si 26% pe locul 4.
• Senat: 29% femei. 21% dintre candidati sunt femei pe locul 1, 19% pe locul 2 si 63% pe locul 3.

USR:

• Camera Deputatilor: 29% femei. 14% pe locul 1, 34% pe locul 2 si 39% pe locul 3.
• Senat: 39% femei. 23% pe locul 1, 50% pe locul 2 si 34% pe locul 3.

AUR:

• Camera Deputatilor: 27% femei. 28% pe locul 1. 14% pe locurile 2 si 3.
• Senat: 9% femei pe locul 1. 28% pe locul 2 si 56% pe locul 3.

SOS Romania:

• Camera Deputatilor: 44% femei. 21% pe locul 1, 44% pe locul 2 si 40% pe locul 3.
• Senat: 45% femei. 23% pe locul 1, 43% pe locul 2 si 60% pe locul 3.

UDMR:

• Camera Deputatilor: 33% femei. 30% pe locul 1, 37% pe locul 2 si 44% pe locul 3.
• Senat: 39% femei. 23% pe locul 1, 23% pe locul 2 si 60% pe locul 3.

Transparenta si probleme in procesul electoral

Publicarea candidaturilor de catre birourile electorale de circumscriptie este marcata de lipsa de uniformitate si de transparenta. Calitatea fisierelor este scazuta, iar informatiile oferite sunt insuficiente pentru o analiza detaliata. Lipsa informatiilor privind profesia sau ocupatia candidatilor, desi aceste date sunt colectate, ingreuneaza intelegerea profilului candidatilor.

Procesul de validare a semnaturilor de sustinere ridica, de asemenea, semne de intrebare. Lipsa de acces la observarea acestui proces, justificata prin lipsa unei reglementari legale si prin protectia datelor personale, genereaza suspiciuni cu privire la modul in care unii candidati au reusit sa stranga un numar considerabil de semnaturi, in ciuda vizibilitatii reduse. Gestionarea netransparenta a hotararilor BEC privind termenele limita pentru depunerea semnaturilor accentueaza necesitatea unei mai bune reglementari si a unei deschideri sporite in procesul electoral.

In concluzie, desi se observa progrese in reprezentarea femeilor in unele partide, exista inca provocari semnificative in ceea ce priveste accesul egal la pozitii eligibile si transparenta procesului electoral.