Piața muncii din Buzău, aproape de blocaj: De ce dispar locurile de muncă?

Buzăul își ține răsuflarea: Piața muncii este în cădere liberă, iar numărul de locuri vacante s-a înjumătățit comparativ cu anul trecut.

Ionel Tociu, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Buzău, avertizează că dacă în 2025 aveam 100 de posturi zilnice disponibile, acum sunt sub 50. Privind și mai în spate, în 2024 erau disponibile 200 de locuri zilnic. De ce acest declin dramatic? Industria grea, HoReCa și agricultura, odată mari ofertante, sunt acum în stand-by.

Angajatorii sunt ezitanți, cuprinsi de incertitudinile fiscale și de scăderea comenzilor, ceea ce duce economia județului aproape de un impas. Firmele angajează doar personal calificat și doar atunci când au nevoie urgentă.

Ce urmează? „Este clar că o parte dintre angajatori au ridicat garda. Poate în a doua parte a anului 2026, economia din Buzău își va relua avântul”, spune Ionel Tociu. Totuși, acum, cei patru mari piloni economici – industria prelucrătoare, industriile, HoReCa și agricultura – sunt afectați masiv.

Mai mult, doar 30% dintre companii intenționează să angajeze, iar multe se plâng de lipsa de candidați competenți. E un ciclu vicios agravat și de salariile sub nivelul pieței, doar 25% dintre firme oferind remunerații competitive.

Cum răspund companiile la acest deficit? 38% dintre angajatori extind utilizarea inteligenței artificiale. La nivel național, sunt disponibile peste 33.000 de locuri de muncă, dar numai 2.300 pentru cei cu studii superioare și, predominant, în marile orașe. Cel mai căutați sunt curierii, lucrătorii în construcții și șoferii.

Și totuși, competențele tehnice sunt la mare căutare, însă oferta este limitată. Cea mai afectată categorie? Tinerii. Aproape 27% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani sunt șomeri.

Concluzie? Într-un oraș unde economia cândva duduia, acum este o pauză prelungită. Va reuși Buzăul să depășească această furtună economică?